
Doliul se poartă în privire
Cât de ridicol pare acum, cât de absurd, cât de nedrept, când aceste femei trebuie să își protejeze copiii de un război real, de tragedii și orori pe care nici mințile adulților nu le pot concepe. Cum îi explici copilului că afară cad bombe? Că oamenii sunt omorați în mijlocul străzii sau în timp ce stau la coadă, să cumpere pâine? Că bunicul a fost omorât, că nu mai au casa pentru că a fost distrusă de bombardamente, că tata trebuie să rămână în urmă și să apere țara și că plânge pentru că ar putea fi ultima oară când vă vedeți?